.
ducem lipsa inca de cuvinte,
ne pierdem printre norii de albastru,
mai ascultam marea in scoica verii trecute,
mai scriem ce n-ar trebui si speram.
soare de dimineata epitaful vietii
in care ne-am tarat de la inceput,
ce dulce este noaptea in care
ne-am cunoscut pe drumul poienii!...
ciao! adio! inceput si sfarsit in
acelasi timp precar, amar in urma,
pierzandu-ne frunzele ca si castanii
in pragul toamnelor ce or sa vina.
pe muzica aceasta vreau sa dorm
in patul meu de portativ uitat,
nu ma mai plange, stiu ca mor
fara sa iau, fara sa las nimic.
.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu